Ziua isi incheiase calatoria intr-un parfum de iasomie.
Privesc cerul cu speranta. Ma las prinsa in vraja serii de vara.
E nevoia sufletului meu care cauta cu aer inocent sa stearga orice urma lasata de incercari si intrebari care inca isi mai asteapta raspuns.
Aduna in el cu incapatanare farame de curcubeu in care sa isi caute puterea de a fi mereu cu trairea indreptata in Sus,ca o coroana de stejar care nu se lasa doborat, desi viata,intamplarile sau destinul cauta sa il determine sa fie versatil. El stie ca linistea serii il scufunda in rugaciune si caldura glasurilor celor de acasa. E ca o afirmatie perpetua ca va fi bine.