Mulţumire

În fiecare zi, primim dar. Darul de a ne opri privirea pe chipul celor dragi, de a ne desfăta sufletul  cu frumuseţea  din jur. Darul de a fi. De a putea să ajutăm. De a fi un bun exemplu. De a “arde” în iubire şi din iubire. De multe ori luăm totul ca pe ceva sigur. Ce ne aparţine, dincolo de timp şi spaţiu. Şi nu uităm să zicem un simplu şi plin de frumos: Mulţumesc! Anul acesta am reînvăţat asta. Poate că uitasem… Mulţumesc pentru Iubire şi Mângâiere. Mulţumesc pentru rugi auzite. Mulţumesc pentru bucuria de a vedea chipurile şi a auzi vocile parinţilor. Mulţumesc pentru prieteni, atât de dragi sufletului meu. Mulţumesc pentru că cei dragi îmi sunt şi le sunt. Multumesc pentru fiecare zi si pentru cuvinte scrise sau rostite. Mulţumesc pentru iubirea oferită de cei din jur. Mulţumesc pentru oamenii de departe şi totuşi aproape. Mulţumesc pentru oamenii noi din viaţa mea şi pentru prietenia lor. Multumesc pentru frumuseţea si parfumul florilor. Multumesc pentru calatoria la Prislop. O calatorie in care sufletul  mi-a fost mangaiat. Si in care am simtit Iubirea aproape. Într-o propoziţie: Mulţumesc pentru Viaţă! Să nu uităm să mulţumim. Voi pentru ce multumiţi?