Creati cu dragoste

In unele momente , avem nevoie de tacere. O tacere in care sa putem auzi ceea ce e important. Sa ne auzim visurile, dorintele cum isi intind aripile spre zbor int-un falfait usor ca atingeres unui fluture ce mangaie aerul in zi de vara. Ne ating usor si ne spun bland : ¨Suntem si noi aici si asteptam sa zburam. Nu iti fie teama sa ne eliberezi si sa alergi dupa noi. Inalta zmeeele si nu te teme. Suntem aici pentru tine. In noi sta ascuns talantul dat tie. E al tau. Nu il pune deoparte ca pe un bibelou in vitrina   asteptand ca Cel care ti l-a  daruind sa te laude. Nu o va face¨

Cand auzim gandurile murmurindu-ne visurile si dorintele avem tendinta sa facem un pas inapoi. Sa ne intrebam, pe buna dreptate si care e talantul fiecaruia ? Care e menirea  fiecarui om pe aici? .Nestiind raspunsul, pasim nesiguri si am vrea parca sa ne retragem intr-un coltisor sigur, in care nimeni sa nu ne raneasca. Atunci reapare indemnul¨Indrazneste! Cauta , nu renunta nicicand. Lasa teama deoparte. Cand il gasesti valorifica-l. Scoate-l la suprafata.”

E clipa in care constientizam. Clipa in care incepem calatoria spre noi insine, spre cunoasterea de sine.  O calatorie in care drumul nu e usor,dar in care nu suntem singuri. Ii avem aproape pe cei dragi, care ne sprijina mereu, cat si pe cei pe care viata, Divinitatea, ni scot  in cale pentru a ne indruma.  Trebuie doar sa fim deschisi spre aceasta calatorie, spre definirea noastra ca persoane.

Suntem creati cu dragoste. Din dragoste primim talentul, talantul sau harul. Cand il indentificam sa il primim tot cu dragoste si sa il impartasim. Din drag fata de ceilalti.

Ascultati falfaitul viselor si ridicati zmee.