Eram în drum spre muncă, când am observat din fuga maşinii o casă micuţă ce mă trimitea cu gândul la casa bunicii. M-a cuprins melancolia şi brusc mi s-a făcut dor de căsuţa cu flori cum îi spuneam când eram mică. Toată ziua m-am gândit doar la ea. Pe seară, după terminarea programului, am anulat tot ce mai aveam programat, mi-am luat bagaje cam pentru o lună şi am plecat spre casa pe care bunica mi-a lăsat-o. Mă întrebam în ce stare o mai fi. Nu mai fusesem de câţiva ani pe acolo. De ce? Poate din lipsă de timp, poate din comoditate. Dar acum simţeam că trebuie să mă duc. Era ca şi cum mă chema.
Ajunsă în faţa porţii, am şovăit puţin. Îmi era parcă teamă să văd casa. Am tras aer în piept şi am intrat în curte. Am privit fugitiv către casă, parcă aşteptându-mă să mă dojenească cineva pentru uitare. Era acolo, intactă, dar cu un aer trist. Ferestrele erau scorojite de la ploile ce le-au udat de atâtea ori, tencuiala îşi schimbase culoarea spre un alb murdar. Înăuntrul ei totul era aşa cum ştiam. Teracotele aşteptau cuminţi să încălzească pereţii şi să ne cheme la poveşti în jurul lor. Îmi aduceam aminte de glasul bunicii spunându-mi poveşti în timp ce eu alunecam în braţele lui moş Ene toropită de căldura din vocea ei şi cea a teracotelor.
Am aprins focul, am dereticat prin casă şi m-am decis să stau acolo cel puţin pentru o lună. Eram în concediu de odihnă şi tocmai asta aveam de gând să fac, să mă odihnesc în casa copilăriei mele.
În zilele următoare, am observat că ferestrele nu mai închideau etanş şi răcoarea dimineţii intra şi în casă de la prima oră şi că teracotele nu mai făceau faţă. Mi-am dat seama că e ca o luptă cu morile de vânt, aşa că am hotărât să caut soluţii.
Aveam impresia că însăși casa îmi spunea în felul ei: “Fată dragă eu am cam îmbătrânit. Știi, tu când simți nevoia unei schimbări, fugi la coafor sau la o sesiune de cumpărături. Ei, cam așa aș face și eu, dar nu pot singură. Ce zici, mă ajuți? O renovare ar fi perfectă. Uită-te la casele din jur. Sunt ca scoase din cutie. Știu că vei zice că eu am farmecul meu, dar mă gândesc și la buzunarul tău. Cei de aici au apelat toți la Avizez. Au ei o vorbă: O casă nu trebuie să facă găuri în buget, mai ales iarna.”
Am ieşit în curte să mă plimb puţin și să-mi fac planul de acţiune. Auzisem despre certificate energetice, despre izolări şi alte lucruri aferente domeniului. Chiar mă gândisem să mă duc să cumpăr materiale termoizolante, dar habar nu aveam ce anume şi ce cantitate ar trebui. Mă şi vedeam cu o tonă de materiale cu uneltele în mână jucându-mă de-a marele meşter faur. La ce talent am sigur a doua zi tot ce meşteream era ca şi inexistent.
Întorcându-mi privirea spre poartă am văzut un copil cu ochii albaştri privind spre mine înfrigurat. I-am făcut semn să intre. Îl chema Ionuţ. L-am invitat înăuntru şi i-am oferit o ceaşcă cu ceai fierbinte. În timp ce încercam să aflu mai multe despre el a scăpat din mână o bucată de ziar pe care era trecut un nume: Enermed impex Srl. L-am întrebat dacă ştie despre ce e vorba. Mi-a spus că mătuşa unde locuia cu familia lui voia să îşi vândă casa şi a apelat la ei pentru un certificat energetic. Când a văzut că am venit acasă, s-a gândit că poate vreau s-o vând şi l-a trimis să îmi spună de ei. Elaborează rapid certificate energetice la cele mai bune prețuri din țară. Totul poate dura maximum 24 de ore în funcţie de complexitatea clădirii. Am zâmbit şi l-am asigurat că nu o vând, dar că mi-ar fi de folos numărul şi adresa celor de la Enermed.
Aşa că am zis să fiu fată deşteaptă şi să fac ceea ce bunica îmi spunea mereu: Să nu calc de două ori în acelaşi loc. Adică să nu fac un lucru de două ori când pot să îl fac o singură dată şi bine.
Am căutat pe net informaţii despre cei de la Enermed(Avizez). Aşa am aflat că au o echipă de profesionişti în domeniu. I-am contactat şi a doua zi a venit un domn foarte amabil care cu ajutorul unui echipament de ultimă generaţie a întocmit certificatul energetic al căsuţei. Verdictul nu era prea bun: clasă energetică D. Mi-a recomandat şi un audit energetic, prin care se puteau stabilii soluții de reabilitare şi modernizare din punct de vedere energetic atât a casei, dar şi a instalaţiei de încălzire şi preparare a apei calde.
Mi-am zis, că dacă tot am intrat în horă, să joc până la capăt. I-am spus omului că aş dori şi o termografie. Citisem pe site că e recomandabil să faci aşa ceva. Era o modalitate sigură de a şti care sunt zonele pe unde se pierde căldura şi se infiltrează aerul.
Omul a telefonat după un coleg, care a venit prompt cu o cameră cu termoviziune şi a început să scaneze pereţii casei. Eu mă uitam fascinată. Mi-a explicat că acea cameră înregistra radiaţiile infraroşii pe care mai apoi le va converti în imagini, gama de culori arătând diferenţele de temperaturi la nivelul casei. Mi-a spus că îmi poate arăta cu certitudine dacă sunt probleme pe la instalaţiile de apă. Îmi era mai mult decât clar că am de a face cu profesionişti.
După câteva zile am primit certificatul energetic, concluzia auditului energetic şi ale termografiei cât şi propunerile pentru cea mai bună reabilitare energetică. Era cam mult galben pe acolo semn că se pierdea multă energie.
M-am pus pe muncă ştiind clar ce am de făcut. Am luat legătura cu un prieten expert în izolări termice de calitate, care mi-a recomandat să folosesc o grosime de 20 cm la materialul izolant. Era mai scump, dar economiseam energie în timp și scădeau costurile întreţinerii. După anvelopare, așa se numește tehnic, am schimbat ferestrele acelea scorojite şi neetanşe cu geamuri termopan cu 5 camere ce ştiam că nu lasă intemperiile să se simtă în casă. Ţinând cont de vârsta casei mi s-a recomandat schimbarea instalației de apă cu ţevi noi, izolate . Zis şi făcut. Deja căsuța era mai stilată cu noua ei fața.Şi 100%mai sănătoasă.
” Îți place noul look, draga mea? Ești mult mai elegantă acum”, îi spuneam în gând.
Am hotărât, că dacă tot am intrat în marea renovare să aduc un plus de confort casei. Am cumpărat o pompă de căldură şi aport solar. NU, nu sunt un mare specialist în aşa ceva. M-au ajutat experţii. Mi-au spus că aşa voi avea şi apă caldă şi căldură prin panourile solare, fără a mai cheltui mult la întreţinere. Şi uite aşa căsuţa bunicii s-a schimbat si se apropia de diploma de locuință pasivă energetic.
Nu mai avea acel aer trist, părăsit. Să nu credeţi că am renunţat la teracote. Le-am păstrat ca amintire a vremurilor în care totul era senin.
În tot acest timp, Ionuţ venea zi de zi să vadă marea transformare. Pe măsură ce casa prindea altă faţă el se întrista. Am aflat mai târziu de ce. Dacă eu mă răzgândeam şi o vindeam? El şi familia rămăseseră pe drumuri şi spera ca să se poată adăposti la mine cât timp voi sta acolo.
După terminarea renovării i-am chemat din nou pe cei de la Avizez şi certificatul a trecut de la D la A. Nu mai aveam nicio grijă. Casa devenise primitoare din nou. Am zâmbit mulţumită. Și îmi părea că și ea e fericită. Acum nu mai era cea mai costisitoare din zonă. Din contră, a devenit foarte economică.
Am ieşit în grădină şi în timp ce mă plimbam cuvintele bunici mele îmi stăruiau în minte: “Să nu îţi faci comori pe pământ.”
Am şoptit: ” Acum ştiu de ce am simţit că trebuie să vin aici!” .
M-am reîntors în curte şi m-am apropiat de Ionuţ. L-am luat de mână si i-am zis zâmbind: “E a ta!“. Apoi am plecat fredonând în gând AVIZEZ, REABILITEZ,CONFORT DĂRUIESC!
Acest articol a fost scris pentru Superblog 2016.
Sursa foto: http://www.casadex.ro/2013/11/afla-pe-unde-pierde-casa-ta-caldura-in-timpul-iernii-si-cum-poti-preveni-acest-lucru/
Sursă foto: https://www.avizez.ro/