E Martie. Un martie capricios. In care primavara se joaca cu iarna . Si ne pacaleste facandu-ne sa credem ca a venit. Si noi ne prindem in jocul ei.
Si jucandu-ne adunam zambete. Si le daruim primind in schimb iubirea celor carora le sunt daruite.
Maine e 8 martie. In copilarie mi se parea cea mai frumoasa zi din toata primavara. Si acum la fel. Mi se pare ca toata frumusetea e adunata in aceasta zi. Oamenii , desi grabiti, se opresc sa cumpere flori. Totul e mai viu, mai colorat. Mai plin de emotie. Daruim si nu neaparat din conventie. Ci pentru ca ne e drag sa o facem.
Traim altfel parca aceasta zi. Caci e si ziua ei. A mamei. A fiintei ce se daruieste pe sine .
Mama, e omul de la care invatam din prima clipa de viata ce inseamna iubirea. In atingerea ei e un fulg dintr-o aripa de inger.
De la mama am invatat sa nu uit sa zambesc, chiar daca doare. De la ea am aflat ce inseamna a iubi. A avut rabdare, atunci cand eu nu mai aveam. Si putere cand eu credeam ca o sa cad. M-a invatat sa nu imi uit jocul copilariei, dar si sa fiu un om matur. Multumesc, draga mea mama.
Pentru mine asta e frumusetea zilei de 8 martie. Zambetul si lumina din ochii ei. Primavara a venit in sufletele noastre.
Sa o lasam sa se aseze calma si plina de caldura. O primavara frumoasa ,de poveste, va doresc.