top of page

Urare

  • Poza scriitorului: Laura
    Laura
  • 31 dec. 2018
  • 1 min de citit

Mai sunt 2ore pana la ne luam ramas bun de la 2018. Poate nu a fost un an de basm. Poate au fost momente in care am fi tras mai repede cortina peste zilele sale, de teama,de prea mult tremur. Eu am fost binecuvantata cu oameni dragi care mi-au pus zambet atunci cand se stersese.Am fost mereu in alerta dar si cu rugaciunea pe buze si in suflet. Am reinvatat ca azi conteaza. Ieri era istorie si maine poate. Dar azi e cel mai important. In acest azi faurim amintirile, ne strangem comori de suflet.

Va multumesc pentru fiecare cuvant bun, pentru sustinere, pentru ca ati inteles tacerile mele si v-ati reintors sici.

Sper ca2019 sa fie mai bland, mai molcom si bun..sa gasim motive de zambet, de fericire.  Sa ne fim sanatosi si ingaduitori cu noi si cu ceilalti.

 
 
 

Postări recente

Afișează-le pe toate
Jurnalul Medeei

Azi am oftat. Nimic nou. Doar ca azi oftatul s-a cuibărit în suflet asa în tăcere și pe nesimțite. Ce e oftatul oare? E suspinul...

 
 
 
CE FACI?

Ce faci cand sufletul nu mai poate? Cand iti striga da-mi un ragaz? Vreau sa respir,sa ma bucur? Ce faci cand sufletul iti spune ma...

 
 
 
Nu conteaza.

(Jurnal de suflet, Medeea) Nu conteaza ca afara e nor,daca la tine in viata aproape totul e perfect. Nu mai conteaza ca azi un oarecare...

 
 
 

Comments


© 2019 by IP-Design

  • facebook
bottom of page