Clipe in care avem nevoie de sprijin apar in viata fara preaviz. O secunda poate
transforma o zi senina intr-un tremur de suflet. Ca o papadie in bataia vantului.
Inima tremura si mintea incearca sa inteleaga. Apoi intreaba cum si de ce. Se agita ca o cascada in plina cadere.
Sufletul nu tace infiorat. Ci ingenuncheaza si sopteste atat:”Ajuta, Tata. Multumesc”.
Speranta, credinta sunt chingile de care el se agata si respira. NU stie si Nu poate altfel. Alege sa creada ca promisiunile se implinesc si ca acolo Sus e auzit. STIA ca atunci cand credinta e acolo se intampla atingeri Divine.
Asta e lectia primelor zile din momentul Bornei cu numarul 41 al kilometrajului din drumul vietii.